Salt la conținut
Root Health Türkiye

De la ROOT

Prebiotice și probiotice: care este diferența? Un ghid simplu pentru intestin

Prebioticele și probioticele nu sunt același lucru. Iată definițiile, sursele, notele de siguranță și răspunsul la întrebarea dacă ai nevoie de ambele, pe înțelesul tuturor.

Autor: Root Health TürkiyePublicat pe Actualizat pe 4 min de citit

Ilustrație colorată a intestinului intitulată Prebiotice și probiotice, cu alimente prebiotice (ceapă, usturoi, praz, sparanghel, banană, ovăz) în stânga și probiotice (iaurt, kefir, varză murată) în dreapta

Probioticele sunt microorganisme vii; prebioticele sunt substanțe pe care anumite microorganisme intestinale le folosesc drept hrană. Pe scurt, un probiotic aduce microbi în intestin, în timp ce un prebiotic îi hrănește pe cei care sunt deja acolo. Ambele apar în discuțiile despre sănătatea intestinală, dar sunt lucruri diferite, iar dovezile pentru unul nu pot fi transferate celuilalt.

Ce sunt probioticele?

Centrul Național american pentru Sănătate Complementară și Integrativă (NCCIH) descrie probioticele drept microorganisme vii destinate să aibă beneficii pentru sănătate când sunt consumate sau aplicate pe corp. Se găsesc în alimente fermentate, precum iaurtul și kefirul, și în suplimente alimentare. Cele mai frecvente tipuri aparțin grupurilor Lactobacillus și Bifidobacterium. Declarația de consens ISAPP din 2014 a reafirmat, de asemenea, definiția FAO/OMS a probioticelor ca „microorganisme vii care, administrate în cantități adecvate, conferă un beneficiu gazdei” (Hill et al., 2014).

Un detaliu contează aici: probioticele nu sunt interschimbabile. Efectele sunt specifice tulpinii, deci un rezultat observat cu o tulpină sau formulare nu poate fi aplicat automat altora. NCCIH notează, de asemenea, că mai este mult de învățat despre ce probiotice ajută pentru ce scop, în ce cantități și la cine.

Ce sunt prebioticele?

Declarația de consens a Asociației Științifice Internaționale pentru Probiotice și Prebiotice (ISAPP) definește prebioticul ca un substrat utilizat selectiv de microorganismele gazdei, conferind un beneficiu pentru sănătate (Gibson et al., 2017). În practică, asta înseamnă mai ales anumite fibre care ajung nedigerate în intestinul gros, unde microbii le folosesc; inulina și galacto-oligozaharidele sunt exemple binecunoscute. Alimente precum ceapa, usturoiul, prazul, ovăzul și banana conțin astfel de compuși.

Prebiotice și probiotice dintr-o privire

PrebioticeProbiotice
Ce sunt?Substraturi folosite de anumiți microbi intestinaliMicroorganisme vii
Ce fac?Hrănesc selectiv microbiota existentăAdaugă microorganisme specifice
SurseAlimente bogate în fibre și unele ingredienteAlimente fermentate și suplimente
La ce să fii atentNu orice fibră este prebioticVariază după tulpină și produs

De ce contează atât de mult fibrele?

Unele fibre alimentare ajung în intestinul gros și sunt fermentate de microbi. Modul în care fibrele diferite modelează compoziția microbiotei și compușii produși de microbi este încă studiat. Ceea ce trebuie subliniat este că nu orice fibră contează ca prebiotic în sens tehnic, iar răspunsurile diferă de la o persoană la alta. De aceea, luarea fibrelor din multe alimente vegetale diferite este o strategie mai solidă decât goana după un singur ingredient. Explorăm varietatea în articolul despre de ce microbiomul intestinal iubește varietatea; despre zinc și integritatea intestinului, vezi articolul nostru despre zinc.

Ai nevoie de ambele?

Nu există un răspuns unic pentru toată lumea. Alimentația, microbiomul, starea de sănătate și nevoile tale diferă de ale altcuiva. Cercetarea despre probiotice este promițătoare în unele domenii, dar dovezile variază mult în funcție de tipul probioticului și de scopul folosirii.

Pentru multe persoane sănătoase, un punct de plecare realist este acesta:

  1. Mănâncă în fiecare zi fibre din alimente vegetale diferite: leguminoase, legume, fructe, cereale integrale, semințe.
  2. Adaugă firesc alimente fermentate, precum iaurt, kefir și murături.
  3. Dacă te gândești la un supliment, caută pe etichetă numele tulpinii, cantitatea și cine a testat produsul.

Note de siguranță

NCCIH raportează că probioticele pot prezenta un risc de infecție gravă la persoanele cu sistem imunitar slăbit, la cei grav bolnavi și la prematuri. Dacă ai o problemă imună sau o boală cronică ori ești însărcinată sau alăptezi, vorbește cu medicul înainte de a lua un supliment probiotic. Creșterea prea rapidă a fibrelor prebiotice poate provoca gaze și balonare.

Un ecosistem, nu o soluție rapidă

Sănătatea intestinală a devenit o mare categorie de wellness și e tentant să cauți un singur ingredient care „repară” totul. Microbiomul nu funcționează așa; este un ecosistem dinamic modelat de alimentație și de mulți alți factori. Obiceiurile tale spun mai mult decât orice produs luat singur.

Dacă vrei să adaugi sprijin pentru intestin în rutina zilnică, Restore de la Root este o opțiune pentru o rutină intestinală; pentru ingrediente, cantități și mod de folosire bazează-te pe eticheta de pe pagina produsului. Ca sursă de fibre, lista de ingrediente publicată a produsului Relive Greens include inulină și Bacillus coagulans, alături de mai multe surse de fibre. Niciun produs nu înlocuiește o alimentație variată.

Surse

  1. National Center for Complementary and Integrative Health (NCCIH): Probiotice: utilitate și siguranță.
  2. Hill C et al. (2014), Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology 11:506-514: declarația de consens ISAPP privind sfera și utilizarea adecvată a termenului probiotic.
  3. Gibson GR et al. (2017), Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology 14:491-502: declarația de consens ISAPP privind definiția și sfera prebioticelor.

Concluzie

Un probiotic este un microorganism viu; un prebiotic este substratul pe care îl folosesc. Păstrarea celor două separat te ajută să citești mai limpede etichetele și limbajul de marketing. Începe cu o alimentație variată, bogată în fibre; apoi, dacă ai nevoie, alege un supliment cu ochi informat.

Referințe

  1. National Center for Complementary and Integrative Health (NCCIH): Probiotics: Usefulness and Safety
  2. Hill C et al. (2014), Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology 11:506-514: ISAPP consensus statement on the scope and appropriate use of the term probiotic
  3. Gibson GR et al. (2017), Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology 14:491-502: ISAPP consensus statement on the definition and scope of prebiotics
Distribuie

Produse similare

Articole similare